-

Două minți, un singur fapt: despre inteligența artificială și gândirea umană
Poate inteligența artificială să gândească cu adevărat, sau simulează doar gândirea? Un exercițiu de argumentare echilibrată care arată de ce întrebarea rămâne deschisă.
-

Cuvântul care a traversat trei imperii: scurtă istorie a lui „dușman”
Puțini români care rostesc cuvântul dușman știu că el a călătorit prin persană, arabă și turcă înainte de a se instala confortabil în limba română. Această călătorie de câteva mii de kilometri și câteva secole merită urmărită cu atenție.
-

Ce se întâmplă, de fapt, când un cuvânt îți scapă de pe vârful limbii?
Un jurnal de cercetare despre fenomenul numit ‘tip-of-the-tongue’ — acea stare ciudată în care știi că știi un cuvânt, dar nu-l poți rosti. Ce se petrece, neurologic și psihologic, în acele câteva secunde de gol?
-

Greșeala lui Kelvin și arta de a fi sigur pe tine
Lord Kelvin, unul dintre cei mai riguroși fizicieni ai secolului al XIX-lea, a calculat vârsta Pământului și a greșit spectaculos. Greșeala lui ne spune ceva important despre natura certitudinii în știință.
-

Când expertiza devine orbire: cazul Irving Fisher și prăbușirea din 1929
În octombrie 1929, unul dintre cei mai respectați economiști ai secolului XX declara că piețele bursiere atinseseră un platou permanent. Câteva zile mai târziu, lumea financiară s-a prăbușit.
-

Cinci fețe ale aceluiași lucru: cum explicăm entropia
Entropia — această măsură a dezordinii și a ireversibilității — poate fi înțeleasă în moduri radical diferite, în funcție de cine ascultă. Cinci perspective, același concept.
-

Simulatorul de pădure: cum un singur arbore mort schimbă tot
Un experiment mental despre ecosisteme și efecte în cascadă, pornind de la un element aparent nesemnificativ. Ce se întâmplă când modifici un singur parametru într-un sistem care părea stabil?
-

Două adevăruri despre libertatea de exprimare: un exercițiu de gândire echilibrată
Libertatea de exprimare și limitele ei legitime reprezintă unul dintre cele mai dificile puncte de tensiune ale democrației contemporane. Articolul construiește argumentul cel mai puternic pentru ambele poziții, fără a sacrifica niciuna dintre ele.
-

Dor: anatomia unui cuvânt care nu se traduce
Cuvântul românesc ‘dor’ ascunde o istorie lingvistică surprinzătoare, cu rădăcini latine și transformări semantice care îl fac aproape intraductibil în alte limbi europene.
