-
Șapte întrebări despre timp pe care probabil nu ți le-ai pus niciodată
Nu ducem lipsă de sfaturi despre cum să gestionăm timpul, ci de întrebări care să zdruncine premisele pe care le luăm de-a gata. Articolul propune șapte astfel de întrebări, fără răspunsuri pregătite.
-
Simulatorul pădurii: cum să gândești ca un ecosistem
Un experiment mintal despre cum o singură schimbare într-un ecosistem poate redesena întreg peisajul, și ce ne învață asta despre complexitate și cauzalitate.
-
Ce se întâmplă în creier în secunda înainte să-ți amintești ceva
Un jurnal de cercetare despre fenomenul ‘pe vârful limbii’ și ce dezvăluie el despre natura memoriei. Nu căutam un răspuns, ci un proces.
-
Eroarea fertilă a lui Lord Kelvin
La sfârșitul secolului al XIX-lea, unul dintre cei mai respectați fizicieni ai lumii a calculat că Pământul are cel mult 100 de milioane de ani. Greșea profund, dar greșeala lui a obligat știința să se maturizeze.
-
Simulatorul de răbdare: ce se întâmplă când schimbi viteza cu care oamenii renunță
Un experiment mental despre rețele sociale și epidemii de idei, care arată cum un singur parametru comportamental poate transforma o tendință marginală într-un fenomen de masă sau poate stinge un incendiu înainte să înceapă.
-
Ce se întâmplă în creier în cele câteva secunde înainte să adormim
Un jurnal de cercetare despre acea stare ciudată de la granița dintre veghe și somn — hipnagogia — și despre ce știm, de fapt, că se petrece acolo.
-
Când Newton a calculat greșit sfârșitul lumii
Isaac Newton, unul dintre cele mai ascuțite minți din istoria umană, a petrecut decenii încercând să deducă data apocalipsei din textele biblice. Greșeala lui spune mai mult despre cum funcționează inteligența decât orice succes al său.
-
Când experții greșesc cu eleganță: cazul Paul Ehrlich și bomba demografică
În 1968, biologul Paul Ehrlich a prezis cu certitudine că sute de milioane de oameni vor muri de foame în anii ’70 și ’80. Predicția sa a eșuat spectaculos, dar a părea perfect rezonabilă la momentul formulării.
-
Drumul unui cuvânt: cum a ajuns „dor” să poarte atât de mult
Cuvântul „dor” are o origine latină precisă, dar sensul său actual e rezultatul unui drum lung prin care limba română a transformat o senzație fizică într-o stare sufletească fără echivalent exact în alte limbi europene.
-
Cuvântul care a traversat trei imperii: scurtă istorie a lui «a huzuri»
Verbul românesc «a huzuri» a parcurs un drum lung de la curțile otomane până în limbajul cotidian, purtând cu el urme de lux, putere și resignificare lentă.